Marea Mediterana

Marea Mediterana  - prezentare generala

      Suprafata : 2 505 000 km²

      Adancimea medie : 1 498 m

      Adancimea maxima : 5 121 m ( la sud - vest de Pelopones )

      Asezata intre Europa , Africa si Asia , Marea Mediterana este a doua mare ca suprafata dintre marile Oceanului Atlantic , cu care comunica prin stramtoarea Gibraltar . Spre nord - est , prin stramtoarea Dardanele , isi uneste apele cu Marea Marmara iar dupa taierea Canalului Suez este legata si cu Marea Rosie .

      Axa sa longitudinala ( de la vest la est , intre Gibraltar si Beirut ) masoara aproape 3800 km , masurata pe paralela de 35⁰ latitudine nordica , in timp ce in latime ( intre golful Venetiei si golful Sirta Mare ) nu depaseste 1700 km .

      8.1 Marea mediterana de vest - configuratia geografica

     

      Peninsula Italica impreuna cu insula Sicilia separa apele Marii Mediterane in doua mari bazine : ve 616j99g stic si estic .

      Din bazinul vestic al Mediteranei (890 000 km² ) fac parte :

·         Marea Iberica ( 110 000 km² ) dintre tarmurile sudice ale Spaniei  , cele nordice ale Marocului si partea vestica a tarmurilor Algeriei

·         Marea Balearelor (70 000 km² ) dintre insulele omonime si coastele estice ale Spaniei

·         Marea Galica ( 140 000 km² ) ce scalda coastele sudice ale Frantei

·         Marea Ligurica ( 30 000 km² ) dintre tarmul nord-vestic al Italiei si insula Corsica

·         Marea Tireniana ( 200 000 km² ) dintre Corsica , Sardinia , Sicilia si insulele apusene ale Italiei

·         Marea Sardiniei (340 000 km²) care acopera toata partea centrala a bazinului vestic  

Marea Mediterana este o mare cu numeroase insule . In bazinul vestic se gasesc urmatoarele insule :

·         Arhipelagul insulelor Baleare (5 000 km²) din apropierea tarmului estic al Spaniei , de care apartine teritorial , format din doua insule principale - Mallorca ( 3 391km²) si Menorca (669 km²) si cateva insulite dimprejur

·         Arhipelagul insulelor Pitiuze format din insulele Ibiza si Formentera , ce apartine deasemenea Spaniei

·         Insula Corsica (8 722 km²) ce apartine Frantei

·         Insula Sardinia (23 799 km²)

·         Insula Sicilia (25 426 km²) - cea mai mare insula a Mediteranei

·         Insulele Liparice (115 km²) cu vulcanii activi Stromboli si Vulcano

·         Insula Elba (221 km²)

·         Insulele Malta (246 km²) , Gozo (67 km²) si Comino (2,6 km²) ce formeaza Republica Malta   

      Tarmurile nordice si nord - vestice ale Mediteranei sunt puternic crestate , delimitand  numeroase golfuri si peninsule , spre deosebire de cele rasaritene si sudice care sunt mult mai drepte . Astfel , de-a lungul tarmurilor Spaniei , cateva puternice promontorii : capurile Gata , Palos , Nao , Tortosa si Tarragona patrund adanc in apele marii , delimitand o serie de golfuri larg deschise : Malaga , Cartagena , Alicante , Valencia si San Jorge .

      Tarmurile Frantei sunt dominate spre vest de golful Lion in care se varsa fluviul Ron , iar spre rasarit de culmile Alpilor Maritimi la poalele carora se desfasoara celebra Coasta de Azur ce se continua cu Riviera Italiana pe malurile Marii Ligurice . Tarmurile sudice  ale Mediteranei de vest sunt aproape rectilinii . Doar intre capul Bon si stramtoarea Gibraltar , tarmurile Africii , mai inalte si dominate de ramificatiile nordice ale Muntilor Atlas , sunt mai ospitaliere , inscriind cateva golfuri mai adanci : Tunis , Bizerta , Bone , Alger, Oran .

       

      8.2 Consideratii climatice

      Marea Mediterana , datorita asezarii sale in apropierea Tropicului Racului si la adapostul coastei inalte a sudului Asiei Mici si a Europei  , ferita de curentii reci dinspre nord , are un climat subtropical . Verile sunt calduroase si secetoase  , iar iernile relativ calde si bogate in ploi .

a)      Temperatura atmosferei

Repartizarea temperaturii este dependenta de caracteristicile coastei ce o inconjoara .

In general se poate spune ca nu exista diferenta de temperatura sub aspectul sezoanelor  , aceasta remarcandu-se numai intre vara si iarna  . Sub aspectul coastelor adiacente , este de remarcat faptul ca temperaturile sunt mult mai ridicate pe coasta de sud , de-a lungul litoralului african si in estul Mediteranei .

      Pe coasta de sud , respectiv in apropierea litoralului Africii , incepand de la Ceuta si pana la Capul Bon , coasta fiind inalta si impadurita , temperaturile sunt mai scazute in raport cu cele inregistrate spre est , respectiv pe coastele Tunisiei  , Libiei si Egiptului . Dealtfel este recunoscuta regiunea Libiei , in special in Golful Gabes , ca un pol al caldurii , unde temperaturile sunt in mod curent peste 40⁰ . Litoralul , in portiunea dintre punctele amintite este arid si nisipos .

      In largul marii media temperaturilor este mai constanta , iar  cantitatea de precipitatii mai uniforma .

      b)   Regimul vanturilor

      O caracteristica a Marii Mediterane este aceea ca nu exista vanturi dominante care sa bata peste toata suprafata ei in mod regulat si intr-un anumit anotimp .In mijlocul marii bat vanturi care uneori au directia est - vest . In general , vinturile strabat marea cu o frecventa mai mare in jurul axului nord-sud , explicatia fiind depresiunile locale formate in apropierea litoralului african .

      Vanturile locale dominante sunt cunoscute sub diferite denumiri :

·         Sirocco este un vant uscat din directia sud sau sud-est ce bate in bazinul mediteranean cand deasupra nordului Africii se instaleaza un maxim barometric , iar in Marea Mediterana , o zona depresionara . In cazul extinderii anticiclonului Azoric , in nord-vestul Africii vantul sufla deasupra marii , se incarca in scurt timp cu mari cantitati de vapori de apa , astfel ca in partea centrala si nordica a Mediteranei  Sirocco devine un vant cald si umed .

·         Gregale  este un vant rece care bate din directia nord-est  , in partea centrala a Marii Mediterane , dinspre Grecia inspre Marea Ionica . Sufla mai ales in timpul iernii , cand atinge adeseori forta 8Bf  pe coastele Siciliei si ale insulei Malta .

·         Levante / Levantade / Levanter este numele dat vantului de est care bate in imprejurimile Gibraltarului din martie pana in iunie si in octombrie . Nu depaseste forta 7Bf .

·         Vendavales este un vant tare din directia sud-vest , ce bate in regiunile dintre coastele nord-africane si coastele Spaniei . Este mai frecvent spre sfarsitul toamnei si la inceputul primaverii , fiind asociat cu violente grenuri (vijelii) , descarcari electrice si trombe marine . In golful Valencia  , valurile mari de hula preced cu aproximativ 24 de ore un puternic vant de est , iar la Alicante , un vant puternic din directia nord .

·         Libeccio este un vant cu caracteristici similare care bate din sud-vest si vest pe coastele Sardiniei si Italiei de Sud .

·         Ponientes este un vant de vest care bate in stramtoarea Gibraltar , alternand in cursul anului cu Levanter .

·         Leveche este un vant de sud , cald uscat si incarcat de pref , care sufla in vacinatatea lui Ponientes .

·         Marin este un vant cald si umed care bate in lunile de vara in golful Lion dintr-o directie cuprinsa intre sud-vest si sud-est .Este mai putin intens decat Mistralul .Atinge intensitatea maxima pe coasta spaniola , intre Sete si Aigues Mortes .

·         Provenza este un vant de nord-nord-vest ce sufla in timpul iernii  in regiunile de coasta ale Italiei , cuprinse intre Genova si La Spezia .       

·         Raggiature actioneaza pe coastele de est ale insulei Corsica , intre Cap Corse si Bastia

ca gren (vijelie) de vest .Acest tip de vant izbucneste brusc si bate cu viteze cuprinse intre 40-60Nd . In timpul actiunii lui , presiunea atmosferica creste brusc cu aproximativ 4mb , temperatura scade cu pana la 10⁰C , iar umezeala relativa a aerului creste sensibil . Pe de alta parte vantul "sare brusc" rotindu-se in sens retrograd .

·         Maestro sau Mistralul este un vant catabatic (descendent) de nord-vest sau nord care bate in Golful Lion si in regiunile din nord ale Insulelor Baleare si Sardiniei , atingand forta 9Bf .Sufla cu putere mai ales iarna , cand efectul catabatic in Alpii Maritimi Francezi intensifica scurgerea aerului rece prin Valea Rhonului .

·         Tramontanes  este un vant catabatic de nord-vest ce bate pe coastele spaniole si franceze ale Golfului Lion , cuprinse intre Port Vendres si Perpignon . Declansarea  brusca si taria  lui constituie un real pericol pentru navele surprinse la ancora nepregatite . Atinge si depaseste deseori viteza de 32 Nd .

Brizele  , vanturi care bat tot timpul anului in regiunile de litoral marin , sunt obisnuite  , diferentiindu-se numai prin directia si intensitatea lor .

      c) Regimul ploilor

   

      Datorita aspectului si caracteristicilor uscatului , regimul ploilor este foarte diferit . In general ploile sunt mai abundente pe coasta de nord decat pe coasta de sud , in special la est de Capul Bon  , unde coasta este joasa , nisipoasa si lipsita de vegetatie  , pana in Peninsula Sinai inclusiv Gaza .

      Ceata . Din 365 de zile , aproximativ 320 sunt zile frumoase cu cer senin , renumit pentru Marea Mediterana . Masele de aer rece , transportate de vanturile de la nord sau din zona insulelor Azore  , in contact cu aerul cald al Mediteranei produc ceturi mai ales in bazinul vestic si in apropierea coastelor Italiei , Frantei , Spaniei si Africii pana la Capul Bon sau Insula Malta .In estul marii ceata este mult mai rara . Fenomenul este mai frecvent in sezonul rece .    

      8.3 Consideratii hidrologice

      a) Adancimile si modul de repartizare 

      Marea Mediterana este o mare cu adancimi mari . La 100 mile sud-vest de Capul Tainaron adancimea este de 4 597 m ; in acest punct pe o distanta de 2 km diferenta de nivel este de 2 200 m, cu o panta de 41⁰ . In dreptul Insulelor Baleare adancimea este de 3150 m , iar in Marea Tireniana de 3 730 m .

      Ape cu adancimi mai reduse se intalnesc doar in Golful Lion .

      b) Natura reliefului subacvatic este foarte diferita , de la stancoasa cu fund neted sau neregulat si pietris in partea de nord , la nisipuri si mal in partea de sud si la gurile fluviilor .Locurile de ancoraj sumt indicate in cartea pilot a Mariii Mediterane .

      c) Transparenta , culoarea si salinitatea apei

      Transparenta Mediteranei este renumita   , aceasta atingand valori pana la 50-60 m , iar culoarea marii este bleumarin deschis .

      Temperatura apei la suprafata atinge valoarea de +24⁰ C iar de la 350 m adancime in jos o temperatura constanta de +12,7⁰C (homotermie) pana la fund . Acest lucru se explica prin faptul ca Mediterana cu Oceanul Atlantic prin Str. Gibraltar , pe al carui fund se gaseste un prag situat la circa 350m .Temperatura de la suprafata Mediteranei este in general mai mare decat a Oceanului Atlantic . Dela suprafata si pana la nivelul orizontal al pragului de la Gibraltar temperatura scade in ambele parti ale lui la +12,7⁰ C. apele care trec pragul au o temperatura de +12,7⁰C , apele mai reci sunt oprite de praguri care mentin o stratificatie constanta . In Oceanul Atlantic temperatura scade pana la +2⁰ C .

      Marea Mediterana are o salinitate mai ridicata (36-39 ⁰/₀₀ ) decat a Oceanului Planetar datorita evaporatiei foarte intense  , 4 200 000 m³ pe an , ce nu este decat partial  acoperita de aportul putin substantial al fluviilor  care se varsa in cuprinsul ei (doar 1000000 m³ anual) . De-a lungul tarmurilor sudice  , singurul fluviu insemnat care se varsa in Marea Mediterana este Nilul (6 671 km) - cel mai lung din lume - ce debuseaza printr-o imensa delta , dar al carui debit este destul de modest ( 2 300m³/s ) ocupand doar locul 23 in lume . Pe tarmurile europene ale Mediteranei se varsa doar cateva fluvii mai importante : Ebrul , Ronul , Tibrul , Padul , Marita .

      Enorma diferenta dintre evaporatie si debitul apelor curgatoare ce se varsa in Mediterana este completat prin aportul precipitatiilor ( mai abundente in perioada octombrie - martie ) si al apelor pe care le primeste din Oceanul Atlantic si din Marea Neagra .

      d) Curentii                  

      In Marea Mediterana exista un curent circular general in sens direct , cu directia vest-est pe coasta Africii si est-vest in partea de nord si care urmarind configuratia coastei , are diferite ramificatii si directii .

      e) Elementele valurilor  

      Bazinul de est este mai putin agitat fiind mai larg si mai putin bantuit de furtuni , in schimb bazinul de vest care este si mai ingust si cu diferente mari de clima , pe distante mici este bantuit mai des de furtuni . Valurile din zona Sicilia , Corsica , Sardinia , Baleare precum si din zona coastei Africii de la Tunis la Capul  Bon , pun navele in dificultate din cauza spatiului de manevra redus .

     In Mediterana predominanta este hula de vest sau de nord-vest .Hula puternica este mult mai des intalnita in bazinul vestic decat cel estic . intre Corsica si Insulele Baleare, valurile de hula au o inaltime mai mare de 4m atingand procentajul de 10% in intervalul noiembrie-martie .