Marea Caspică
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Marea Caspică | |
 Marea Caspică la Turkmenbashi, Turkmenistan | |
 Fotografie din satelit a Mării Caspice | |
| Administraţie | |
|---|---|
| Ţară/Ţări | Rusia, Kazahstan, Iran, Turkmenia, Azerbaijan |
| Geografie | |
| Latitudine Longitudine | Nedisponibil (Caută locul) |
| Suprafaţa lacului | 371.000 km² |
| Altitudine | -28 m |
| Lungime | 1.200 km |
| Adâncime medie | 184 m |
| Adâncime maximă | 1025 m |
| Volum | 78.200 miliarde m³ |
| Hidrografie | |
| Durata de staţionare a apei în lac | 250 ani |
 Hartă Mării Caspice | |
modifică  | |
Cuprins[arată] |
[modificare] Etimologie
Conform unei ipoteze, Marea Caspică a fost numită aşa în cinstea unor triburi vechi de crescători de cai - Caspiev, care au locuit în sec. I a.Hr. pe coasta de nord-vest a lacului. Pe parcursul istoriei, Marea Caspică a avut cca 70 de nume: marea Hyrcană, marea Hvalână, marea Hazară, marea Abescună , marea Saray, marea Derbent, Sihai şi alte denumiri provenite de la naţionalităţi şi triburi diferite.[modificare] Poziţia fizico-geografică
Marea Caspică este amplasată la hotarul dintre cele două părţi ale Eurasiei: Europa şi Asia. După formă aminteşte de litera latină "S". Marea Caspică se întinde de la nord la sud pe aprox. 1200 km (36°34' - 47°13' lat.N); de la vest la est - de la 195 la 435 km, în medie, 310 – 320 km (46° - 56° long.E).Marea Caspică se împarte, după proprietăţile fizico-geografice, în 3 părţi: Caspica de Nord, de Mijloc şi de Sud. Linia care desparte Caspica de Nord de cea de Mijloc trece pe linia insula Cecenia - promontoriul Tub-Karagan, iar cea care desparte Caspica de Mijloc de cea de Sud - pe linia insula Jîloi - promontoriul Gan-Gulu. Suprafaţa Caspicii de Nord, de Mijloc şi de Sud alcătuieşte, respectiv, 25, 36 şi 39 % din suprafaţa totală a mării.
[modificare] Ţărmul
Lungimea liniei de ţărm a Mării Caspice se estimează ca fiind de 6500 – 6700 km; până la 7000 km dacă luăm în consideraţie şi insulele. Pe cea mai mare parte a teritoriului, malurile Mării Caspice sunt joase şi netede. În partea de nord, acestea sunt tăiate de deltele fluviilor Volga şi Ural, sunt joase şi mlăştinoase, iar apa este acoperită în multe locuri cu tufişuri şi verdeaţă. Ţărmul estic este dominat de maluri calcaroase, după care se întind pustiuri şi semipustiuri. Malurile cele mai calcaroase sunt semnalate pe ţărmul de vest în regiunea peninsulei Abşeron (în rusă Апшеронский) şi pe ţărmul de est în regiunea golfului Kazah (în rusă Казахский) şi „Kara-Bogaz-Gol”-ului.[modificare] Peninsule
Cele mai mari peninsule ale Mării Caspice:- Agrahan
- Abşeron, situată pe ţărmul vestic pe teritoriul statului Azerbaijan, la hotarul de nord-est a Marelui Caucaz; pe teritoriul ei se află oraşele Baku şi Sumgait
- Buzaci
- Mangâşlac, situată pe ţărmul estic pe teritoriul statului Kazahstan; pe teritoriul ei se află oraşul Aktau
- Tub-Karagan
[modificare] Insule
În Marea Caspică se găsesc cca 50 insule de dimensiuni relativ mari, suprafaţa totală a cărora este aprox. 350 km².Cele mai mari insule:
- Aşur-Ada
- Garasu
- Gum
- Daş
- Zira
- Zeanbil
- Qur Daşî
- Hara-Zira
- Senghi-Mugania
- Cecenia
- Ciâgâl
[modificare] Golfuri
Cele mai mari golfuri ale Mării Caspice:- Argahanski (în rusă Аграханский)
- Komsomoleţ (în rusă Комсомолец)
- Mangâşlac (în rusă Мангышлак)
- Kazah (în rusă Казахский)
- Turkmenbaşî (în rusă Туркменбаши)
- Turkmen (în rusă Туркмен)
- Gâzâlagaci (în rusă Гызылагач)
- Astrahani (în rusă Астрахань)
- Gâzlar (în rusă Гызлар)
- Girkan (în rusă Гиркан)
- Enzeli (în rusă Энзели)
[modificare] Kara Bogaz Gol
Pentru detalii, vezi: Kara Bogaz Gol.
[modificare] Râurile
În Marea Caspică se varsă 130 de râuri, dintre care doar trei formează la gura de vărsare delte.
Cele mai mari râuri care se varsă în Marea Caspică sunt:
- Volga (Волга)
- Terek (Терек), Rusia
- Ural
- Emba , Kazahstan
- Kura, Azerbaijan
- Samur , la graniţa dintre Rusia şi Azerbaijan
- Atrek , Turkmenistan
[modificare] Bazinul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu